Alexandru Rogojan

L-am cunoscut pe profesorul Rogojan ca student in anul universitar 1960-1961. Îi ascultam cu interes cursul de electronica industrială pe care ni-l preda. Am auzit atunci pentru prima dată la un curs elemente de programare a calculatoarelor, ceea ce a făcut pentru mine cursul si mai atractiv. Mai ales că lucram deja în timpul liber la MECIPT -1 şi ştiam mai mult decât alţi colegi despre ce este vorba. Parcă îl aud şi acum cum descria un scurt program în limbaj maşină: „ Ia pe A4 din memorie, adună cu …”.

Din 1962 am devenit oficial inginer cercetător la MECIPT. Relaţiile dânsului cu echipa MECIPT nu erau însă cele mai cordiale. Se gândea să construiască şi dânsul un calculator pe care l-a şi botezat CETA. În termenii de azi, relaţiile MECIPT – catedra prof. Rogojan ar putea fi descrise ca fiind de concurenţă. Cu toate acestea m beneficiat de atenția şi sprijinul dânsului şi chiar m-a solicitat imediat ce a fost nevoie să devin asistent şi apoi sef de lucrări in catedra.

Am beneficiat de conducerea dânsului la doctorat şi mi-am susţinut teza în 9 noiembrie 1972 cu tema „Contribuţii la executarea lanţurilor de programe în calculatoare numerice”, publicată ulterior în cartea „Optimizarea sistemelor de operare ale calculatoarelor numerice - Editura Facla 1974”. Susţinerea tezei mele a marcat şi un eveniment monden unic. Fiind deja plecat din Timişoara la acea dată, Wili Lowenfeld de la MECIPT s-a oferit să organizez un mic moment festiv la el acasă. A participat şi profesorul Rogojan ceea ce i-a mirat pe mulţi, fiind cunoscută adversitatea celor doi.

Am fost în fapt în toată perioada 1962-1969 o punte între cele 2 echipe, având sarcini de cercetare sau didactice în ambele părţi.

Tot în anul 1972 profesorul Rogojan a finalizat CETA, un calculator din generaţia a doua cu multe idei interesante, dar din păcate apărut cam târziu. La Bucureşti fabricam deja calculatorul din generaţia a treia Felix C-256 după licenţă franceză, iar la ITC se dezvoltau noile calculatoare surori ale lui Felix C-256, de data aceasta de concepţie românească Felix C-32 şi Felix C-512.

Profesorul Rogojan avea dreptul conform legilor de atunci să conducă doctorate fără a avea titlul de doctor, pe baza atestării titlului de profesor universitar. A avut însă dorinţa şi a perseverat să obţină şi titlul de doctor pe care l-a şi obţinut în 1973 cu o teză care se referea la calculatorul CETA . Am fost în comisia de doctorat, aşa că mă leagă de amintirea profesorului Rogojan şi un eveniment rar: am fost şi doctorand al dânsului şi membru apoi în comisia care i-a acordat titlul de doctor.

Plecat la Bucureşti, m-am întâlnit adesea în continuare cu profesorul Rogojan. Îmi amintesc chiar şi un eveniment nefericit. Venit la mine la ITC București cu un doctorand, acest doctorand care îl conducea cu autoturismul nu a fost atent la ieşirea din curte şi au fost accidentați de tramvaiul 5, care încă circula atunci pe Calea Floreasca. A stat în spital şi îmi povestea amuzat că după antibioticele administrate i-ai dispărut o serie de afecţiuni de care suferea de mult timp…

Din păcate şi spre regretul nostru al tuturor celor care l-am cunoscut o altă operaţie în vara anului 1984 i-a fost fatală.

Profesorul Rogojan a fost iniţiatorul înfiinţării primei unei secţii de calculatoare electronice în învăţământul ingineresc din România la Politehnica din Timişoara. A reuşit acum 45 ani în 1964. Am predat cursuri şi am avut lucrări de laborator cu prima promoţie care are în România pe diplome mențiunea „calculatoare numerice”. A fost în anul 1966.

Au urmat apoi de atunci zeci de alte promoţii. Azi Universitatea Politehnica din Timişoara are facultăți de profil electronic şi de automatizări şi calculatoare.

Inițiativa, meritul si perseverenţa de a crea prima specializare din tara de ingineri in calculatoare electronice cu primii absolvenți in anul 1966 îl înscrie definitoriu pe Alexandru Rogojan in galeria pionierilor calculatoarelor din Romania.

Am gasit o fotografie de la sustinerea tezei mele de doctorat in 9 noiembrie 1972. De la dreapta la stanga Alexandru Rogojan, Mircea Petrescu, Ioan Novac, Iosif Kaufmann, Vasile Pop

Luminița Micaela Baltac

Era prin 1963. O tânără studentă cu sclipirea tinereții în trup și inteligență în privire mi-a pus o întrebare la un seminar, întrebare care m-a făcut să o remarc. Au urmat ani frumoși, în 1966 ne-am unit destinele, în 1968 și 1975 mi-a dăruit doi fii minunați.

A renunțat la cariera universitară la Timișoara pentru a mă urma la București. 10 ani de zile cu modestie a stat pe platforma de fabricație a calculatoarelor FELIX ca simplu inginer. A condus apoi echipa care a realizat calculatorul FELIX 5000, inovație tehnologică a anilor 1980 pe nedrept uitată ca multe altele ale acelor timpuri. Un timp scurt a ocupat o funcție de conducere în FCE, suficient ca după 1989 să aibă experiența și priceperea să poată crea și conduce 2 firme private de succes. Erau pentru ea, a doua casă. Nu avea angajați, avea membrii de familie. Le știa tuturora și bucuriile și necazurile.

A crescut exemplar copiii, s-a bucurat să-i vadă la casele lor cu nepoți care îi luminau fața ori de câte ori când îi vedea. Nu putea concepe ca după atâta efort la serviciu să vadă casa altfel decât strălucind de ordine și curățenie, grădina plină de flori și pe mine la masă seara sau la sfârșit de săptămână cu bucate alese gătite personal. O mamă și o soție fără pereche.

Pentru ca în seara de 10 iulie 2009 câteva clipe tragice să ne despartă pentru totdeauna. În jurul meu a apărut un imens gol și întreaga mea ființă se revoltă pentru o soartă nedreaptă și pe care nu o înțeleg.

Am primit sute de cuvinte de compasiune și îmbărbătare. Le mulțumesc tuturor. Cuvintele frumoase nu vindecă rănile, dar te ajută să treci prin teribilele încercări ale vieții.

Despre familia de calculatoare FELIX

Jurnalul National publică un articol dedicat familiei de calculatoare FELIX sub semnătura jurnalistului Alexandru Rădescu.
Citez câteva afirmații:
”Cifrele seci au sens în contextul derulării istoriei celor 20 de ani de industrie naţională de calculatoare.” ...
”Prof. dr Vasile Baltac a avut şansa de a fi un martor implicat în istoria calculatoarelor româneşti.” ...
"În urma acestei decizii, au apărut rapid un Institut de Tehnică de Calcul (ITC-ul se ocupa de părţile de concepţie a calculatorului), Fabrica de Calculatoare (aveau licenţa de fabricare a calculatoarelor IRIS şi licenţa de circuite imprimate) şi Fabrica de Circuite integrate din Băneasa. A fost o investiţie uriaşă, dar este vremea în care s-au făcut marile investiţii în economia românească” ...
”Dar cum s-a ajuns ca "Felix" să fie numele primului calculator ro­mânesc al "erei industriale"? ... În vremea aceea era un proces de aducere în faţă a istoriei României, iar Dacia Felix era numele fostei provincii romane". "Dacia" a ajuns la autoturisme, iar "Felix" la calculatoare.” ...